Menu
14 ianuarie 2017


RESTAURAREA MEMORIEI COMANDORULUI ALEXANDRU CĂTUNEANU

Statul Major al Forţelor Navale, Primăria Ciurea, Direcţia Hidrografică Maritimă, C.N.F. C.F.R. S.A., Muzeul Căilor Ferate şi TVR Iaşi au organizat, sâmbătă, 14 ianuarie, în comuna Ciurea din judeţul Iaşi, o activitate de comemorare a victimelor catastrofei feroviare din Gara Ciurea, în noaptea de 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917.
La activitate au participat contraamiralul de flotilă Dr. Constantin Ciorobea, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale, Marian Grigoraş, prefectul judeţului Iaşi, comandorul Marian Săvulescu, şeful Serviciului Instrucţie şi Doctrină din S.M.F.N., Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea, dr. Mariana Păvăloiu, A.N.M.B., Alexandru Pană, strănepotul comandorului Alexandru Cătuneanu, studenţi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare, locuitori ai comunei Ciurea.
În cadrul activităţii a fost prezentat contextul în care s-a petrecut catastrofa feroviară şi a fost evocată memoria comandorului hidrograf Alexandru Cătuneanu, autorul primei hărţi de navigaţie a Mării Negre. Un sobor de preoţi a ţinut o slujbă de pomenire a victimelor accidentului feroviar; în memoria celor ce şi-au găsit la Ciurea locul de veci, a fost dezvelit un monument şi o placă memorială a comandorului Alexandru Cătuneanu şi, de asemenea, au fost depuse coroane de flori.
Defilarea Gărzii de Onoare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” a încheiat activitatea de comemorare a victimele catastrofei feroviare din comuna Ciurea, Iași, în noaptea de 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917 şi seria de manifestări organizate de Forţele Navale Române pentru restaurarea memoriei personalităţii comandorului Alexandru Cătuneanu.

***

În noaptea de Anul Nou 1916/1917, pe stil vechi, un tren cu refugiaţi venea la Iaşi dinspre Galaţi, cu soldaţi români şi ruşi, dar şi civili care plecau din teritoriile ocupate. În gara Ciurea, la sud de Iaşi, trenul aglomerat, cu 26 de vagoane, s-a ciocnit pe linia întâi cu o garnitură; unele surse dau garnitura de tren ca având în compunere cisterne cu combustibil, iar alte surse dau garnitura de tren de care s-a ciocit ca având ca încărcătură, muniţii. A urmat un incendiu devastator. Bilanţul a fost de aproximativ 1.000 de morţi, însă absenţa unei anchete oficiale nu a permis elucidarea cauzelor accidentului. A fost considerat cel mai mare accident feroviar din România. Atunci, a fost rănit istoricul Vasile Pârvan şi au murit prinţul Vasile Cantacuzino şi comandorul Alexandru Cătuneanu, autorul primei hărţi de navigaţie a Mării Negre, “Harta Cătuneanu”, care a primit Medalia de Aur la Expoziţia Universală de la Paris, în 1900.